Cântec pentru băieţii ucişi la Chişinău – Savatie Baştovoi

Aş vrea să-ţi spun ce nu se poate spune,
Şi-aş vrea să-ţi dau ce nu se poate da,
E-o stare a inimii, anume,
Ce-aş vrea s-o-mpărtăşesc cu dumneata.

Aş vrea să-ţi scriu cu mâna mea aceasta,
Pe care a zidit-o Ziditorul,
Cuvinte pentru veşnicia noastră,
Pe care le-nţelege numai dorul.

Aş vrea să te ating cum te-ar atinge,
Pe patul cel de moarte cineva,
Când nu mai poţi nici spune şi nici plânge,
Să simţi Inima mea ca pe a ta.

Aş vrea să-ţi spun ce nu se poate spune,
Şi-aş vrea să-ţi dau ce nu se poate da,
E-o stare a inimii, anume,
Ce-aş vrea s-o-mpărtăşesc cu dumneata.