luni, 21 iunie 2010

Călătoria - Natsume Soseki


Călătoria , ed. Univers, 1983 (p. 22-23)
Trad. Mirela Şaim

- fragment -


Slavă Cerului pentru toţi cei care, pe căi ocolite, aduc prin arta lor liniştea lumii şi îmbogăţesc inimile oamenilor!
Răpeşte-i lumii toate acele griji şi necazuri care o fac să fie un loc în care e greu de trăit şi imaginează-ţi un univers binevoitor: ai obţinut o melodie, un tablou, o poezie, o sculptură. Aş merge mai departe, spunând că nici măcar nu-i nevoie ca această viziune să devină realitate: e suficient numai să invoci această imagine, aducând-o în faţa ochilor , pentru ca poezia să capete viaţă şi cântecul să răsune. Chiar înainte de a-ţi încredinţa gândurile hârtiei, vei simţi, asemeni unui clopoţel, clinchete cristaline răsunând în interiorul tău şi întreaga paletă de culori îţi va apărea din propria-i voinţă, în toată strălucirea, în faţa ochilor minţii, deşi pânza de pe şevalet e încă neatinsă de penel. E destul că poţi avea această perspectivă asupra vieţii ca să fii în stare să vezi această lume murdară, grosolană şi coruptibilă purificată şi înfrumuseţătă în încăperea intimă a sufletului tău! Chiar şi poetul, ale cărui gânduri nu şi-au găsit încă expresia în vers, ori pictorul lipsit de vopsele, care încă n-a pictat nici un colţişor de pânză, îşi pot obţine mântuirea şi se eliberează de pasiunile şi dorinţele pământeşti. Ei pot intra după voie într-o lume de puritate absolută, lepădându-se de jugul avariţiei şi egoismului şi îşi pot construi o lume unică, fără pereche. Astfel, ei sunt mai fericiţi decât orice nobil sau prinţ care a trăit vreodată, cu adevărat mai fericiţi decât toţi cei cărora această lume grosolană le oferă afecţiunea sa.
La douăzeci de ani mi-am dat seama că aceasta e o lume în care merită să trăieşti , la douăzeci şi cinci am înţeles că , aşa cum lumina şi întunericul nu sunt decât părţile opuse ale aceluiaşi lucru, tot aşa şi lumina soarelui , oriunde ar cădea, aruncă implicit şi umbra. Astăzi, la treizeci de ani, gândurile mele sunt următoarele: în adâncul bucuriei sălăşluieşte tristeţea, şi cu cât mai mare e fericirea, cu atât mai intensă este şi durerea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu