vineri, 3 decembrie 2010

Maria Pal - poeme


schelete

promoroacă. alb peste tot. un timp turnat în granit. schelete de copaci. sticlesc sub lună. nemişcate. braţe imense. se-ndreaptă spre cer. cu umbre cu tot. îţi bat în geam. în trecere. greoi. ca o coadă de tunet. îţi cheamă umbra. ea se desprinde. cu mişcări grele. de miere. se-ndreaptă spre geam. se agaţă de crengi. argintie. nemişcare de transă. priveşti. orbite albite de spaimă. tăcerea se-aude trosnindu-şi oasele. în rugile tale.

artificii

prăpastii. cazi în hăuri. pluteşti. copacii ca nişte săbii. stânci cu vârfuri de oţel. desene. neînţelese. ceva se rostogoleşte odată cu tine. lichid vâscos. când roşu când negru. fierbinte. visurile tale iau foc. pocnesc. străpung cu zgomot văzduhul. ca nişte artificii. multicolore. fierbinţi. un vacarm îngrozitor. ţii în palmele triste un gând. doarme-ntre linii. adânc. adânc.

Din volumul “O carte răsfoită de vânt”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu